În zorii unei zile de vară târzie din 1974, locuitorii din sudul Manhattanului stau încremeniți, uitându-se cu gurile căscate la Turnurile Gemene. Un funambul misterios aleargă, dansează și sare între cei doi zgârie-nori, suspendat la patru sute de metri deasupra pământului. Pe străzile de dedesubt, o multitudine de vieți obișnuite devin extraordinare datorită măiestriei cu care Colum McCann știe să zugrăvească portretul unui oraș și al locuitorilor săi.
Un călugăr irlandez care-și înfruntă demonii, un grup de mame care-și jelesc fiii morți în Vietnam, o artistă care asistă la un accident de mașină cu fuga autorului, o bunică prostituată care face tot posibilul să-și ocrotească familia – țesând laolaltă aceste vieți aparent disparate, alegoria lui McCann prinde viață în vocile de neuitat ale newyorkezilor, uniți în mod neașteptat de speranță, frumusețe și „delictul artistic al secolului“.
Roman de mare anvergură, cu note sociale pregnante, Goana nebună a lumii surprinde spiritul Americii într-o epocă de tranziție, de promisiuni enorme și, retrospectiv, de o inocență înduioșătoare.
„Ca un aruncător de baseball în vârf de formă, McCann schimbă permanent viteza, adoptând voci, tonuri și stiluri diferite când trece de la o linie narativă la alta... Un semn că romanul își îndeplinește ambiția uriașă este faptul că McCann continuă să introducă noi personaje, legându-le cu îndemânare de cele de dinainte, pe măsură ce povestea se îndreaptă spre deznodământul surprinzător și profund emoționant.“ The New York Times Book Review
„Acesta este darul lui McCann, de a găsi har în suferință și magie în viața de zi cu zi și de a-l cufunda pe cititor în lumea dezvăluită astfel... Un roman plin de personalitate și de stări de spirit diferite.“ San Francisco Chronicle
„O carte fantastică, multistratificată și emoționantă și totodată o lectură extraordinar de plăcută. Cine altul decât un irlandez ar putea să scrie unul dintre cele mai mari romane despre New York din toate timpurile? Conține atâta pasiune, umor și viață pură, încât la sfârșit veți rămâne buimaci, amețiți, copleșiți.“ Dave Eggers
